Exista o serie intreaga de intrebari referitoare la relatia cu copilul pe care parintii si le pun atunci cand vine vorba de propriul copil. Cine nu doreste sa ramana la stadiul de prietenie in relatia cu copilul sau cine nu vrea sa ofere o educatie buna si corecta fara sa fie prea sever sau impunator?
Una dintre problemele actuale in relatia cu copilul o reprezinta diferenta dintre rolurile de mama/mamica, tata/tatic si impactul acestora asupra copiilor. Copilul trebuie, dupa o anumita varsta, sa stie limitele si pasii care trebuie urmati in viata, nu este de ajuns felul in care vorbesc cu parintii acestia, printr-o educatie corespunzatoare trebuie sa stie ce este mai bun pentru viitorul lor. Indiferent ca folosesc apelativul “mami” sau “mama”, copilul trebuie sa aiba respectul cuvenit fata de parinti, acestia la randul lor fiind obligati sa aiba grija de formarea corecta a celor mici.
Diferenta dintre nevoile copilului si dorintele lui si cum sa le gestionam pe fiecare in parte tine de formarea copilului, indiferent de dorintele acestuia, el trebuie sa invete inca din primii ani de viata ca nu tot ceea ce doreste se obtine usor si ca limitele dintre dorinta si nevoie sunt doua lucruri total diferite.
Ascultarea copilului ne ajuta sa contribuim corespunzator la dezvoltarea acestuia si la sinceritatea pe care si-o formeaza fata de parinti. Copilul are nevoie de sinceritate de la parinti pentru a-si crea si el la randul lui sinceritatea fata de acestia. De cele mai multe ori copilul se comporta cum observa in familie , asadar daca ii formam un camin sincer, acesta are mai multe sanse de a deveni mult mai repede un om cu incredere de sine si care sa poata lua decizii bune cand va fi mai mare. Copilul trebuie sa invete inca din primii ani de viata plecand de la lucrurile banale, trebuie sa stie ca indiferent ce problema apare, se poate baza pe parinti, pentru ca astfel sa-si creeze siguranta ca poate vorbi deschis indiferent de problema cu parintii. Conteaza foarte mult cum se exprima parintii fata de micile greseli ale copilului, cum pun ei problema atunci cand copilul face primele greseli in viata. Atitudinea parintilor trebuie sa fie una calma dar din care copilul sa invete.
Atunci cand vine vorba de relatia cu copilul, de prietenie intre parinte si copil, indiferent de natura si deschiderea acesteia, trebuie sa existe niste limite. Copilul nu a ajuns inca la varsta parintelui si nu poate intelege toate lucrurile la nivelul unui adult, el trebuie invatat ca parintii sunt mentorii lui. Asteptarile de la propriul copil pot fi uneori o povara pentru acesta, il pot indeparta de parinti si pot crea bariere in comunicare. Ascultarea copilului este lucrul cel mai important in formarea acestuia, in functie de sfaturile parintilor acesta isi formeaza personalitatea pas cu pas.
0 comments